Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Comunitate: Ştefăneşti

Actuala comună Ştefăneşti, judeţul Vâlcea, este una dintre cele cinci localităţi cu acest nume din România (Argeş, Constanţa, Iaşi, Ilfov şi Vâlcea). Plasată într-un cadru geografic extrem de favorabil agriculturii, cu soluri fertile, reţea hidrografică bogată, o climă temperată fără excese deosebite, cu dealuri însorite excelente pentru viticultură, cu păduri de foioase şi conifere întinse, în vecinătatea bogatului în peşte râu Olt – teritoriul comunei Ştefăneşti a fost locuit din cele mai vechi timpuri de o populaţie stabilă.

Relevate prin descoperiri arheologice, urmele umane există încă din preistorie. În cuprinsul oraşului Drăgăşani, însă în apropierea zonei de graniţă cu comuna Ştefăneşti a fost dezvăluită o aşezare dacică – Rusidava. Tot din perioada antică, pe teritoriul localităţii Ştefăneşti se află un fost drum roman pietruit, loc cunoscut în toponimia populară drept „Drumul lui Traian” – pe un mal al părâului Dobruşa, păstrându-se şi acum urme ale piciorului podeţului de peste această apă. Necercetate sistematic aceste obiective nu prezintă date ştiinţifice.

Flora acestei regiuni este bogată în specii specifice colinelor joase, pădurilor, câmpiei şi bălţilor. În funcţie de sol se întâlnesc o multitudine de asociaţii mai mult sau mai puţin echilibrate. Plantele inferioare (alge, licheni, muşchi, ferige, ciuperci) sunt prezente peste tot, acolo unde găsesc condiţii de instalare şi de viaţă. Cele mai bogate în specii, mai ales în ciuperci sunt pădurile din jurul localităţii.

Plantele superioare sunt reprezentate de diferite specii forestiere (flori sălbatice, de primăvară: viorele – scilla bifolia, ghiocei – galanthus nivalis, tămâioare, toporaşi – viola odorata, brebenei – corydalis cava, floarea paştelui – anemone nemorosa, lăcrămioare, mărgăritar – convallaria majalis – specie ocrotită. Lumea animalelor este răspândită în sol, în apă şi în aer. Speciile de animale vertebrate care populează ecosistemele de la Ştefăneşti sunt specifice zonei colinare, având reprezentanţi aproape din toate clasele de animale vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

Fauna sălbatică este bine reprezentată de cerbul lopătar (trăieşte în turme mici) şi de căprioare, mistreţi (care au tendinţe de dezvoltare necontrolată), vulpi, viezure, dihor, nevăstuică, şoarecele de câmp, veveriţă, cârtiţe, arici, iepuri de câmp şi fazani. Ca specii deosebite şi ocrotite de lege în această zonă sunt: barza neagră, cerbul lopătar şi corbul. Până în secolul al XIX –lea, bivolul era prezent în această regiune; cu timpul acest animal a dispărut, cauzele nefiind cunoscute. În zonă nu se află şerpi veninoşi sau păianjeni periculoşi. Lumea aripatelor este bine reprezentată de: porumbel, vrabie, cucul, pupăza, ciocănitoarea, ciocârlia de pădure, coţofana, cioara, privighetoare, barză, sticlete, pitulice, turturea, fazan, graure, uliu, bufniţe.

poza

Satele Dobruşa şi Şerbăneşti au o atestare documentară din anul 1437, fiind printre cele mai vechi localităţi din Ţara Românească. Fără a se remarca în mod special cu ceva, satele componente ale comunei Ştefăneşti şi-au avut însemnătatea lor comună în sistemul feudal al Ţării Româneşti, pământurile şi locuitorii lor fiind închinaţi diferiţilor boieri credincioşi, domniei sau mănăstirilor locale.

Zona în care se găseşte şi localitatea Ştefăneşti a intrat în modernitate o dată cu răscoala lui Tudor Vladimirescu, Drăgăşani şi localităţile învecinate fiind câmpul de desfăşurare a ultimelor bătălii dintre eteriştii lui Ipsilanti şi resturile pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pe de o parte şi turcii, pe de alta.

În comuna Ştefăneşti au existat folclorişti de seamă ca Teodor Bălăşel (1869 – 1914), care a fost „ctitorul folclorului oltenesc”, Ion N. Popescu (1887 –1945) şi G. Fira. Născut la 7 noiembrie 1869, în comuna Bogdăneşti, Vâlcea, Teodor Bălăşel şi-a petrecut copilăria în satul natal, unde a făcut şi şcoala primară. Când avea 15 ani părinţii l-au dat ca băiat de prăvălie la Râmnicu-Vâlcea, unde a lucrat doar câteva luni. S-a înscris la cursul inferior al seminarului din oraşul Râmnicu-Vâlcea. În anul 1889 a fost numit învăţător provizoriu în comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.

Istoric

Atestarea documentară a satelor Dobruşa şi Şerbăneşti, sate componente ale comunei Ştefăneşti s-a petrecut în anul 1437 de către Vlad Voievod (Dracul), care stăpânea Ţara Românească, Almaşul şi Făgăraşul, în funcţie de Herţeg (Duce).

mai multe detalii...

Resurse locale

Din punct de vedere structural, teritoriul comunei Ştefăneşti are un sol puternic hidratat şi bogat în elemente minerale: silicaţi de aluminiu, oxizi de fier, formaţiuni cu dimensiuni variate, amestecate cu siliciu mineral rezultat în urma frământărilor geologice şi a efectului factorilor climatici de la suprafaţă.

mai multe detalii...

Tradiţii

Viaţa la ţară începe odată cu naşterea, botezul, se continuă cu nunta şi se sfârşeşte cu moartea şi înhumarea. Există mai multe obiceiuri de sărbători, hore, cântece, jocuri, datini.

mai multe detalii...

Homocea88

Homocea e o comună ce are în componenţa sa trei sate: Homocea, Lespezi, Costişa, sate ce însumează o populaţie de 9.841 locuitori (2007).citeşte tot textul

poza