Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Comunitate: Fîrliug

Comuna Fîrliug este parte a Banatului de câmpie, aşezată în nordul judeţului Caraş-Severin la aproximativ 35 km depărtare faţă de municipiul reşedinţă de judeţ-Reşiţa, 100 km depărtare faţă de municipul Timişoara, 45 km depărtare faţă de municipiul Caransebeş şi apoximativ 26 km depărtare de localitatea Lugoj.

Relieful se compune din unităţi de deal şi de luncă. În partea de nord, pe malul drept al Pogănişului, este Dealul Cornet, iar pe cel stâng, Lunca Mare şi Lunca Mică. Lunca Mică este delimitată la sud-est de confluenţa pârâului Tău cu Pogănişul, la vest de Dealul Ruien, la sud-vest de Dealul Ciorobara, continuat de Şioaca Mică.

Înălţimea maximă a luncii atinge 220 m. Lunca Mare atinge numai 200 m şi este limitată la nord de Pogăniş, la sud de Vârful Mare (482 m) care coboară lin spre cursul râului, în mai multe coline: Dealul Ocnei Ibrilonţ, iar de la Vârful Mic (450 m), Dealul Blidaru şi Dumbrăvioara. Vârful Băii este cel mai înalt, 525 m, continuându-se cu Dealul Gruniul Ursului, Arşiţa şi Dealul Mare. în mijlocul Luncii Mari este un lac natural, bogat în peşte, numit „Vâna Juronilor“.

Dealul Ciorobara are înălţimea de 280 m, continuându-se spre est cu Şioaca Mică (350 m) şi Coasta Mare, cu înălţimea de 360 m. La sud de Vârful Mic este Dealul Mezoane, Dealul lui Humăsi şi Dealul Stânii care la sud-vest se termină cu o vale, numită Valea Trestiei. Dealul Buru se continuă spre vest cu Dealul Bradului şi Dealul Hotarului.

Dealul Culmea are o înălţime de 400 m, fiind mărginit spre versantul nordic de Ogaşul Valea Mare, iar la polul opus, de Ogaşul lui Stan. Dealul Hotarului face legătura între Vârful Dulăianul şi Dealul Smântânii. Dealul Bradului are 400 m, continuându-se cu Gruniul Bătrân.

În partea estică este Dealul Ezeriş, spre nord-est Gruniul cu Plopi, iar la sud-vest cu Valea Mărcuna, între Valea Mărcuna şi Valea Smântânii fiind Dealul Zleamăn. Localitatea se înscrie în sectorul climatic continental moderat, sub-ţinutul climatic de dealuri ce corespunde unei clime relativ blânde, cu regim meteoric moderat.

Regimul eolian este reprezentat de mişcări de aer ce bat dinspre SE, NE şi SV, cel mai puternic ca intensitate fiind cel din SE, apoi cel din NE. Vânturile dinspre vest şi nord sunt aducătoare de ploi, iar cele dinspre sud şi sud-vest aduc vara grindină. Regimul pluvometric înregistrează valori între 700-740 mm anual. Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii peste 1 mm este de 95 zile/an. Bruma se simte de obicei de la jumătatea lunii octombrie, ultimul îngheţ înregistrându-se până la jumătatea lui aprilie. Numărul total al zilelor cu brumă este de 36 pe an.

Grosimea stratului de zăpadă atinge 42,6 cm. Media umidităţii relative a aerului este de 70,6%, fără să scadă însă în nici o perioadă sub 60%.

poza

Comuna Fîrliug se întinde pe o suprafaţă de 13047 ha, dintre care 526 ha teren intravilan şi este alcătuită teritorial din şase localităţi rurale, respectiv: Fîrliug – localitatea reşedinţă de comună, Dezeşti, Scăiuş, Remetea-Pogănici, Duleu şi Valea-Mare, care adună împreuna 1253 de gospodării.
Populaţia comunei Fîrliug este formată din 2136 "bănăţăni dă frunce". De veţi trece vreodată prin Fîrliug veţi remarca cu siguranţă, că fîrliugenii sunt oameni gospodari, mândri şi gazde bune ce vă vor trata cu ospitalitate dacă le treceţi pragurile.

Istoric

Deşi vechi centru dacic şi roman, nu au existat cercetări arheologice care să valorifice bogatul inventar arheologic, trădat de elementele de suprafaţă. În decursul timpului localitatea a fost cunoscută sub mai multe denumiri, fiecare variind în funcţie de naţionalitatea şi limba administraţiei acestui teritoriu. Aşa se face că localitat

mai multe detalii...

Resurse locale

Resursele locale cele mai importante sunt: mari suprafeţe din domeniul public şi privat al comunei care conţin piatră precum: granit, calcar etc. şi forţă de muncă disponibilă.Localitatea este săracă în resurse de subsol, găsindu-se doar piatră de construcţie, granit, exploatate în zonele Scheie şi Ogaşul lui Meza.
Aluviunile Pogănişului su

mai multe detalii...

Tradiţii

Sărbători tradiţionale în comuna noastră sunt: în 8 septembrie de Hramul Naşterii Maicii Domnului are loc ruga satului în Fîrliug; în 15 august de Hramul Adormirii Maicii Domnului , ruga satului în Scăiuş; de Sf. Rusalii se organizează ruga satului în Dezeşti dar şi în satul Valea-Mare;
în 23 aprilie, ruga de Sf. Gheorghe organizată în sa

mai multe detalii...

SqlException : Failed to initialize the Common Language Runtime (CLR) v2.0.50727 due to memory pressure. Please restart SQL server in Address Windowing Extensions (AWE) mode to use CLR integration features.