Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Tradiţii: Suceviţa

Realitatea etnografică şi folclorică din comuna Suceviţa, încadrată în cea a zonei etnografice Rădăuţi reprezintă un alt punct de atracţie pentru turiştii din ţară şi din străinătate.Sărbătorile satului se perindă odată cu anotimpurile, ritmicitatea lor fixând din pruncie şi până la bătrâneţe norme de viaţă care iau caracterul de permanenţă şi stabilitate colectivităţii rurale.

Listă tradiţii:

Meşteşugurile şi artizanatul

Dintre meşteşugurile populare care se mai practică încă amintim:
- încondeierea ouălelor – artă populară cu o deosebită valoare artistică prin conţinutul tematic al motivelor, prin compoziţiile decorative şi colorit;
- cusutul cămăşilor populare;-ţesutul la războiul de ţesut(paretare, cergi, ţoale);
- sculptatul în lemn(rame draperii);
- sculptatul în piatră;
- împletitul nuielelor;-pictura pe sticlă şi lemn;

Obiceiuri de Paşte

la sărbătoarea Învierii sau a Paştelui tot satul participă la obiceiul de sfinţire a „blidului ” cu pască şi ouă roşii. Atât la sărbătorile de iarnă cât si la  cele de Paşti participă an de an tot mai mulţi turişti atât români cât şi străini.

Obiceiuri de iarna

Un alt obicei care se mai păstrează este acela al sărbătorilor de iarnă când copiii vin cu colinda de Crăciun, cu uratul,semănatul şi sorcova  de Anul Nou. Tot acum tinerii flăcăi formează trupa de Irozi la Crăciun si Banda lui Jian de Anul Nou  si umblă în sat la fetele de măritat unde cântă şi joacă până dimineaţa.

Boboteaza

La 6 ianuarie, Boboteaza, s-a împământenit obiceiul de a se sfinţi apa lângă o cruce din gheaţă din faţa mănăstirii, în apropierea Pârâului Suceviţa, loc unde se întâlnesc cu „chiralăisa ” credincioşii din biserica satului cu cei din mănăstire, la o oră fixată dinainte. La această sărbătoare sătenii scot din lăzile de zestre mândrele straie de sărbătoare  pe care le îmbracă cu deosebită mândrie.

Hramul bisericii parohiale Voievodeasa

Hramul  bisericii parohiale Voievodeasa este sărbătorit la 29 iunie  „de Sânchetru”;

Hramul mănăstirii Suceviţa

Hramul mănăstirii Suceviţa, sărbătorit la 6 august, se face slujbă cu sobor de preoţi, unde participă atât credincioşii din comuna Suceviţa cât şi credincioşi din satele apropiate şi mulţi alţi turişti aflaţi în pelerinaj la mănăstirile din Bucovina;la această dată se întorc în localitate tinerii si familiile plecate a căror părinţi trăiesc în comuna Suceviţa.

Un obicei cu tradiţie pe care îl practică credincioşii la această mare sărbătoare spre iertarea păcatelor, este cel de a urca Dealul Furcoi, din faţa mănăstirii, cel putin o dată sau de trei ori.


Acest traseu, mănăstire – Dealul Furcoi, poate fi parcurs de grupuri de turişti şi în alte zile ale anului, atunci când vremea permite. Ajunşi în vârful dealului, turiştilor li se oferă o deosebită privelişte.
Acolo se află un izvor numit „Izvorul Pustnicului” a cărui apă, se spune, nu se strică niciodată, chiar dacă se păstrează mai mult timp.

Hramul bisericii parohiale

Hramul bisericii parohiale, sărbătorit la 7 ianuarie(Sfântul Ioan Botezătorul), se organizează balul gospodarilor unde participă întreg satul;

Costumele populare

Costumele populare sunt alcătuite din camaşă cu poale cusută cu flori, iţari, brâu sau chimir cu mărgele, bundiţă cu prim de miel sau dihor, pălărie sau căciulă la bărbaţi şi cămaşă cu sau fără altiţă din pânză de bumbac sau in, cusute cu flori viu colorate sau cu bumbac de culoare neagră, catrinţă, frânghie, pieptarul din piele de miel cu prim, broboade de lână sau batic de culoare albă sau roşie la femei.
Pe timp de iarnă sunt purtate cojoacele albe cu tivitură din blăniţă de miel la mâneci şi la poale sau sumane.

Talpa11

Comuna Talpa este situată în nordul judeţului Teleorman, la 45 km distanţă de reşedinţa de judeţ, Alexandria. Relieful este unul specific de câmpie cu o climă temeprat continentalăciteşte tot textul

poza