Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Tradiţii: Giera

Tradiţiile şi obiceiurile sunt legate pe drumul dintre naştere şi moarte cum ar fi:
- obiceiuri la naştere "ziua ursitorilor";
- obiceiuri la botez;
- obiceiuri de logodnă-capara-peţit;-nunta;
- înmormantarea;

De asemenea tradiţia sărbătoriri unor hramuri bisericesti prin cunoscutele Rugi din Banat cum ar fi:
- Ruga Sârbească (Dove) de Sf.Rusalii;
- Ruga Românească: prima zi de Sf. Paşti la Toager şi 15 august la Giera;-Ruga Ungurească (Bucsu) la 8 septembrie.

Listă tradiţii:

Ruga Sârbeasca (Dove)

În a şaptea Duminică, după Sfintele Paşti, de Rusalii, localnicii sărbătoresc Ruga Sârbească sau ”Dovi” aşa cum este numită de localnicii de etnie sârbă. În dimineaţa acestei zile, la ora 10.00, are loc Sfânta Liturghie, la biserica ortodoxă-sârbă din localitatea Giera, care de obicei ţine până la prânz, la sfârşitul slujbei religioase, naşii rugii îi invită, pe domn’părinte şi pe cantori la, la masă unde sunt serviţi cu toate bunătăţile pregătite de gospodine, pentru acestă zi specială. În fiecare an este numit un naş, al rugii, sau mai mulţi. De asemenea toţi participanţii la slujbă se întorc acasă aşteaptând sosirea rudelor, colegilor, prietenilor, etc. pentru a servii împreună cu aceştia prânzul, deoarece aşa cum se ştie prin părţile locului, dacă nu primeşti vizite, în ziua de rugă, nici nu simţi că sărbătoreşti dacă nu ai cu cine împărtăşii aceste momente minunate, şi un lucru de reţinut este faptul că nu se invită personal pe nimeni, poate să vină cine doreşte şi crede de cuviinţă că este binevenit în acea casă.

În jurul orei 16.00 are loc slujba tăierii “colacului de rugă” tot la biserica ortodoxă-sârbă din localitate, la care participă un sobor de preoţi, locuitorii comunei precum si toţi invitaţii (sau “goştii” aşa cum sunt numiţi prin părţile Banatului).

Naşii rugii aduc la biserică colacul mare, colacul mic, tort, prăjituri, sucuri, vin şi bere pentru a fi serviţi toţi participanţii la slujbă, şi după un vechi obicei în curtea bisericii după Sfânta Vecernie se cântă şi se dansează.

Ritualul tăierii colacului constă în purtarea colacului mare din mână în mână de către naş şi preot după aceea se rupe în patru şi se împarte oamenilor prezenţi iar colacul cel mic se dă naşilor care vor fi la anul viitor.

După vreo două ore petrecute în curtea bisericii se pleacă acasă pentru a servii cina cu musafirii, prietenii, rudele pentru ca apoi să se pregătească pentru a merge toţi la bal, în sat, la Căminul Culturăl din Giera unde toată lumea se distrează şi dansează în compania unei formaţii de muzică.

 

Ştefăneşti4

Actuala comună Ştefăneşti, judeţul Vâlcea, este una dintre cele cinci localităţi cu acest nume din România (Argeş, Constanţa, Iaşi, Ilfov şi Vâlcea). Plasată într-un cadru geografic extrem de favorabil agriculturii, cu soluri fertile, reţea hidrografică bogată, o climă temperată fără excese deosebite, cu dealuri însorite excelente pentru viticultură, cu păduri de foioase şi conifere întinse, în vecinătatea bogatului în peşte râu Olt – teritoriul comunei Ştefăneşti a fost locuit din cele mai vechi timpuri de o populaţie stabilă.citeşte tot textul

poza