Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Revista „Orizonturi vărădene”, un liant pentru comunitate

30.11.2009
Comunitatea din Varadia de Mures , judetul Arad , este scena unui interesant experiment mediatic. Revista locala „Orizonturi varadene”, despre care localnicii sustin ca este „o foaie de informatie cu pareri profunde”, încearca sa devina tot mai mult un liant pentru comunitatea care o editeaza. Astfel, opiniile fiecarui membru al comunitatii pot fi gazduite în paginile publicatiei, iar informatiile de interes cetatenesc sunt difuzate cu promptitudine si adeseori constituie teme de dezbatere pentru localnici.

Revista „Orizonturi varadene” încearca sa ofere un cuprins bogat de informatii si pareri, pigmentate cu „fapte de toate pentru toti”, în dorinta de a-i atrage catre lectura pe toti membrii comunitatii, oameni cu interese si preocupari diferite.

Pe de o parte, „ca foaie de informatie” - ca sa citam dintr-unul din numerele revistei - , publicatia varadenilor ofera pareri legate de diferite subiecte, inclusiv de rezultatul alegerilor. Formulate cu mult curaj, opiniile electorale se învecineaza cu pagini de literatura locala si cu informatii neutre, referitoare la ceea ce se întâmpla în comunitate. Astfel, în paginile „foii de informatie” se regasesc multe încercari literare ale membrilor comunitatii. Fiecare dintre localnici poate sa-si regaseasca opinia în „Orizonturi varadene”, sa-si publice aici eseurile si sa descopere în paginile publicatiei informatii de interes local, care se constituie adeseori în temele unor dezbateri publice constructive. De pilda, poemele semnate Adrian Retezan sau Cristian Alexe, managerul Retelei Electronice a Comunitatii Locale (RECL), sunt publicate alaturi de proza naiva, pe care si-o asuma „eleva Stan Ioana”.

Acest mod ludic de comunicare nu alimenteaza numai dorinta fireasca a oamenilor de a fi informati si de a-si face auzite vocile, ci si stima de sine a comunitatii în ansamblul ei. Pornind de la informatiile din revista, ca si de la creatiile „scriitorilor” locali, varadenii îsi pot schimba în timp atitudinile, pot fi deschisi la noutate, la varietate, pot începe sa construiasca proiecte ample pentru dezvoltarea localitatii lor, iar copiii si tinerii pot urma exemplul semenilor care îsi etaleaza cu curaj încercarile literare.

Însa revista „Orizonturi varadene” este mult mai mult decât un florilegiu de poezii scrise de tinerii ori de mai putin tinerii din zona. Pe lânga versuri sensibile, dedicate bunicii, revista contine, de pilda, si relatari în cheie umoristica a întâmplarilor petrecute pe stadionul local, numit inspirat „Ghencea noastra”.

« În numarul pe care îl pregatim vom dedica o sectiune importanta proiectului EBC si editiilor e-Vacanta la care am participat », a afimat Cristian Alexe, managerul RECL.

Exista si multe glume inserate în paginile revistei din Varadia. Însa, dincolo de toate încercarile umoristice, revista contine si reflectii ale jurnalistilor locali, unii dintre ei înzestrati cu condei iute si chiar cu talent. Iata, de pilda, o mostra din numarul de primavara al anului 2008: „Iunie mai uscat decât umed umple butile cu vin. Oamenii si vântul de iunie curând se schimba. Iunie umed si rece strica întreg anul. Calatoria furnicilor vesteste timp bun. Omidele multe sunt semne de vin si grâu mult. Saritul pestilor vesteste furtuna. De sunt multi bureti iuti, iarna viitoare are sa fie usoara. Rusalii umede, Craciun gras”.

Panseurile inspirate, probabil, din superstitiile populare nu sunt singura forma de recurs la memoria colectiva din publicatia aradeana. Redactorii ineditei reviste ironizeaza expresiile argotice ale tinerilor din ziua de azi ori zugravesc în fraze pline de culoare portretele liderilor de opinie sau ale unor figuri emblematice ale locului. Revista varadenilor ofera si sfaturi pentru politicienii care candideaza, mai ales pentru aceia care au dorinta sa reprezinte comunitatea locala. „Toate lucrurile au fost pâna acum spuse, pacat ca nu s-a meditat asupra lor” , este una dintre maximele produse de redactorii revistei.

Resurse on-line:

PAPI Zimnicea, transformat în redactie de ziar

Jurnalul de Recas sau informatia în stare pura

“Le Courrier International de la Francophilie”, o revista europeana editata dintr-un salariu de profesor

Voturi: 1

Cuvinte cheie: VărădiaAradziar local

Carastelec5

Cu o suprafață de 39,07 km pătrați, comuna Carastelec se află în zona colinară a platformei Sălăjene, respectiv în Colinele Toglaciului, la limita nord-vestică a județului Sălaj. Se învecinează cu comunele: Camăr, Ip, Bobota, Măieriște. Comuna se compune din două sate: Carastelec și Dumuslău. Centru de comună este localitatea Carastelec. Gospodăriile aparte, îngrijite, specifice satelor cu populație maghiară, alături de tradițiile și obiceiurile etniei maghiare, bine păstrate, fac din Carastelec un areal atractiv din punct de vedere turistic.În fiecare an, pe data de 15 septembrie,citeşte tot textul

poza