Ofensiva legumicultorilor din Vărăşti pe pieţele bucureştene

02.03.2010

Viaţa de legumicultor în Vărăşti nu este deloc uşoară, chiar dacă Bucureştiul este o piaţă uriaşă, care absoarbe în totalitate produsele lor. După cum ne spune Petru Ghiţă, reprezentantul SC Prod Agricola SRL, veniturile rezultate în urma comercializării produselor legumicole abia le permit producătorilor să supravieţuiască. „Să ştiţi că un kilogram de roşii care în piaţă costă 3 lei plecă de la noi cu 1-1, 5 lei. Restul este adaosul comercianţilor”, explică Petru Ghiţă. Societatea agricolă este, de fapt, o asociaţie a mai multor familii din comuna Vărăşti, care îşi cultivă fiecare pământul. Culturile lor de legume diferă însă în funcţie de cererea şi oferta de pe piaţă. La fel şi soiurile cultivate.

Cele mai utilizate soiuri sunt cele bulgăreşti (gustoase ca şi produsele autohtone, în plus cu foarte bune rezultate pe solul românesc, asemănătoare cu cele ale vecinilor bulgari) şi legumele olandeze. Acestea din urmă rezistă mult mai bine condiţiilor din pieţe agroalimentare şi nu se degradează repede.

Interesant este faptul că asociaţia producătorilor din Vărăşti a realizat toate investiţiile pe cont propriu, fără ajutor din partea statului. Societatea exploatează în prezent 21 de hectare, din care patru sunt culturi protejate de solarii. În ceea ce priveşte recolta din acest an, la Vărăşti o bună parte a însămânţărilor de anul trecut au fost calamitate de ger şi de alternanţa temperaturilor scăzute cu căldura. Prin urmare, chiar de la începutul anului producătorii au luat munca de la capăt. Alte răsaduri, alte cheltuieli.

„Primele ridichi vor fi recoltate la sfârşitul lunii martie”, explică reprezentantul societăţii Prod Agricola. Firma agricultorilor din Vărăşti este unul dintre producătorii naţionali de frunte şi legume recunoscuţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fructe şi legume în şcoli

Agricultorii vărăşteni susţin că promovarea unei alimentaţii sănătoase în şcoli, bazată pe fructe şi legume, le-ar putea creşte cifra de afaceri şi, în acelaşi timp, ar contribui la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei. Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă un consum individual de 146 de kilograme de fructe şi legume anual. În România, în ultimii opt ani, consumurile de fructe şi legume pe cap de locuitor s-au situat însă între 40 si 60 de kilograme pe an, cu mult sub recomandarea OMS, explică agricultorii. Uniunea Europeană susţine alimentaţia sănătoasă şi combaterea obezităţii, mai ales în rândul tinerilor. Un document al Comisiei Europene, elaborat în 2007, „A Strategy for Europe on Nutrition, Overweight and Obesity related health issues”, subliniază nevoia aplicării unei strategii europene pentru încurajarea alimentaţiei sănătoase. Consumul de fructe si legume, mai ales în rândul copiilor, reprezintă soluţia pentru formarea de obiceiuri nutriţionale echilibrate şi pentru prevenirea diferitelor afecţiuni ale sănătăţii, precum diabetul, bolile cardiovasculare şi obezitatea. În cadrul reformei “Organizării Comune de Piaţă” în sectorul fructe-legume, Consiliul European a lansat, la rândul său, o declaraţie politică privind School Fruit Scheme, programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Pe aceeaşi temă:

Fostul bazin legumicol limitrof lacului Razelm se reface

Fermierii clujeni se luptă pentru piaţa Floreştiului