Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Legislaţie

Aici se găsesc principalele politici de reglementare a mediului de afaceri românesc, legi, ordonanţe, norme de aplicare, proiecte legislative şi alte resurse legislative de interes pentru întreprinzători.

Indiferent de obiectul de activitate, companiile au nevoie să fie conectate permanent la noutăţile legislative din domeniul afacerilor.

Fie că ne referim la plata impozitelor, a taxelor, la prevederile actelor normative, la probleme administrative din sfera afacerilor, cei interesaţi pot accesa, mai jos, o colecţie generoasă de resurse legislative.

Legea contabilităţii
Legea fondului funciar
Legea nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale
Legea nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată
Ordonanţa de urgenţă nr. 77 din 18 iunie 2008 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar
Legea concurenţei
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind Registrul comerţului
Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
Activităţile Uniunii Europene - Piaţa internă
Portal european pentru IMM-uri
SOLVIT - Rezolvarea eficientă a problemelor în Europa
Europa ta, oportunităţi pentru afacerea ta
Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru abrogarea Capitolului II al Titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Propunere legislativă de modificare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 110 din 21/12/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.1490/2010 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1294/2007 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, cu modificările şi completările ulterioare
Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1059/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind înregistrarea contribuabililor
OMEF nr.1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial din 9 noiembrie 2007 publicat in MO 846 bis din 10.12.2007
Ordinul comun MFP-MAI nr.2052bis/1528/2006, publicat în MO 1032/27.12.2006 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor locale, desfaşurată de catre organele fiscale locale

Condiţiile legale de exercitare a activităţilor comerciale în Romania

  • Prin Constituţia României, încă din 1991 se defineşte că economia României este o economie de piaţă, iar statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale, acţionând legea cererii şi ofertei la baza căreia se află proprietatea privată protejată şi garantată.
  • Odată garantate aceste activităţi prin cadrul general stabilit de Constituţie, se definesc legile specifice ce reglementează aspectele privind modul de înfiinţare, autorizare şi funcţionare a societăţilor comerciale, impozite şi taxe (cuantum, destinaţii) , conform Codurilor ce definesc principiile generale.

Procedura de schimbare a sediului social

  • Schimbarea sediului social al unei societăţi presupune aprobarea organului statutar competent.
  • În baza hotărârii adunării generale a asociaţilor/acţionarilor, se va redacta un act adiţional la actul constitutiv, şi se va actualiza actul constitutiv, cu noul sediu.
  • Documentele de mai sus vor fi depuse la Registrul Comerţului în termen de 15 zile de la adoptare, împreună cu actele doveditoare ale noului sediu (actele de dobândire, de închiriere sau de comodat, după caz).
  • Dacă noul sediu este deţinut în baza unui contract de închiriere încheiat cu o persoană fizică, acesta trebuie înregistrat la administraţia financiară.
  • În situaţia schimbării sediului social într-un alt judeţ decât cel în care este înregistrată societatea, primul este nevoie de obţinerea dovezii privind disponibilitatea denumirii societăţii de la Registrul Comerţului din judeţul în care este situat noul sediu.
  • În cazul schimbării sediului în alt judeţ, cererea de schimbare a sediului se depune, împreună cu documentele menţionate mai sus şi cu dovada disponibilităţii denumirii, la Registrul Comerţului din judeţul în care este înregistrată societatea. Registrul Comerţului va verifica îndeplinirea condiţiilor legale şi, în cazul aprobării cererii, va transmite întreg dosarul societăţii către oficiul Registrului Comerţului în circumscripţia căruia este situat noul sediu. Aici se va înregistra societatea la noul sediu, atribuindu-se societăţii un nou număr de înregistrare în Registrul Comerţului.

Procedura de suspendare a activităţii unei societăţi

  • Suspendarea activităţii reprezintă o facilitate temporară conferită de lege societăţilor comerciale, în cazul în care, din diverse motive, acestea doresc să înceteze, pe o perioada limitată, desfăşurarea activităţilor economice din obiectul lor de activitate.
  • Decizia de suspendare a activităţii se adoptă de către Adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor, ori de asociatul unic, după caz, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, iar durata maximă a inactivităţii nu poate depăşi trei ani.
  • Inactivitatea temporară trebuie anunţată organului fiscal competent şi trebuie înscrisă în Registrul Comerţului.
  • Decizia de intrare în inactivitate temporară nu trebuie motivată, iar în perioada de inactivitate, anunţată şi înregistrată conform legii, societatea nu are obligaţia depunerii situaţiilor financiare anuale la Registrul Comerţului.
  • Încetarea perioadei de inactivitate se face prin hotărârea organului statutar competent, notificată organului fiscal şi înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului.
  • În cazul în care societatea nu înregistrează cererea de încetare a perioadei de inactivitate temporară în termenul maxim de trei ani, prevăzut de lege, orice persoană interesată, ca şi Registrul Comerţului din oficiu, pot solicita dizolvarea societăţii şi radierea acesteia din Registrul Comerţului.

Capitalul social minim al unei societăţi cu răspundere limitată

  • Capitalul social minim al unei societăţi cu răspundere limitată este de 200 lei.

Capitalul social minim al unei societăţi pe acţiuni (SA)

  • Pentru o societate pe acţiuni capitalul social minim este de 2.500 lei.

Excluderea unui asociat dintr-o societate comercială

  • Excluderea unui asociat din societate se poate face numai în cazul societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, iar în cazul societăţii în comandită pe acţiuni se aplică numai asociaţilor comandităţii, nu şi asociaţilor comanditari. Asociaţii (acţionarii) societăţilor pe acţiuni care au plătit acţiunile, nu pot fi "excluşi", la baza mecanismului de funcţionare al acesteia stând capitalul şi nu persoana asociaţilor. Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat.
  • Hotărârea definitivă de excludere se va depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă iar dispozitivul hotărârii se va publica în Monitorul Oficial.

Retragerea din SRL a unui asociat

  • Într-o societate cu răspundere limitată, asociatul se poate retrage în cazurile prevăzute de actul constitutiv; cu acordul celorlalţi asociaţi. Dacă actul constitutiv nu prevede nimic cu privire la retragere, sau nu se realizează acordul unanim al celorlalţi asociaţi, retragerea se poate face, pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului.

Formalităţi de îndeplinit în cazul în care unul dintre asociaţi se retrage din SRL

  • Dacă există acordul celorlalţi asociaţi, se va modifica actul constitutiv. Aceasta înseamnă că asociaţii vor încheia un act adiţional în care se consemnează retragerea, precum şi celelalte modificări ale actului constitutiv pe care retragerea le presupune: capital social, repartizarea acestuia, împărţirea beneficiilor şi pierderilor între asociaţii rămaşi etc.
  • Actul adiţional de modificare a actului constitutiv se autentifică la notar şi se depune la Registrul Comerţului pentru a se menţiona în registru, după care se publică în Monitorul Oficial , pe cheltuiala societăţii.

Dacă nu există acordul unanim al celorlalţi asociaţi, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice în baza unei hotărâri a tribunalului.

Diferenţa dintre Bilet la Ordin şi Ordin de Plată

  • Spre deosebire de ordinul de plată, efectuarea plăţii prin bilet la ordin are marele avantaj că, la scadenţă, acesta devine titlu executoriu. Din punct de vedere practic, aceasta însemnă că, dacă debitorul nu şi-a achitat datoria, creditorul poate să ceară instanţei investirea biletului la ordin cu fomula executorie şi să treacă la executarea silită a acestuia.

Dizolvarea unei societăţi comerciale

  • Conform legii, în situaţia în care nu s-a majorat capitalul social la minimul prevăzut, dizolvarea societăţii respective poate fi cerută de stat, prin Ministerul Finanţelor, de Camera de comerţ şi industrie, sau orice persoană interesată şi se produce automat.

Grădiştea19

Comuna Grădiştea este compusă din 9 sate şi anume: Grădiştea, Valea-Grădiştei, Dobricea, Turburea, Străchineşti, Linia, Obislavu, Diaconeşti şi Ţuţuru. Comuna este străbătută de la nord la sud de râul Olteţ, afluent de dreapta al râului Olt, pe o distanţă de 4 km, împărţind comuna în două.citeşte tot textul

poza