Home→Proiect

La Luncaviţa se scot bani din vânt şi piatră seacă

22.01.2010

Fără a dispune de resurse economice importante, comunitatea din Luncaviţa, judeţul Tulcea, a reuşit totuşi să găsească soluţii pentru a ieşi din impasul în care intrase după căderea regimului comunist. Zootehnia, energia eoliană sau cariera de piatră sunt câteva din noile direcţii pe care mizează acum sătenii. Ei sunt convinşi că vor scoate bani frumoşi din vânt şi piatră seacă.

În urmă cu două decenii, la Luncaviţa exista o puternică platformă de industrie mică, iar în atelierele localnicilor se realizau paraşute şi căşti militare, cazarmament pentru trupele armatei şi haine pentru soldaţi. „ Unităţile de mică industrie care existau la Luncaviţa şi în alte sate vecine făceau parte dintr-o platformă industrială care aparţinea cooperaţiei meşteşugăreşti din Măcin ", a explicat Ilie Ştefan, primarul comunei. Din păcate - adaugă edilul - „ cei care coordonau aceste afaceri şi-au pierdut, între timp, pieţele de desfacere, iar mica industrie din satul nostru a capotat. În acest fel, au dispărut aproximativ 200 de locuri de muncă ".

Fermă agricolă integrată

Oamenii nu au murit însă de foame pentru că, şi atunci când lucrau la atelierele industriei locale, au continuat să facă şi agricultură în propriile gospodării. Primarul Ilie Ştefan recunoaşte că agricultura de subzistenţă n-a fost însă şi nici nu va fi niciodată o soluţie a bunăstării, drept pentru care trebuie căutate noi direcţii de dezvoltare: „ Din agricultura de subzistenţă nu se trăieşte prea bine. Pentru a scoate satul din marasmul economic în care se scufunda, am căutat alte oportunităţi de dezvoltare. Baza de plecare pentru planul local de dezvoltare a fost tot pământul. Numai că direcţiile pe care am pornit nu au mai fost cele tradiţionale ".

Concret, la propunerea primarului, consilierii locali au hotărât să concesioneze o parte din islazul satului Rachelu unei firme cu profil agricol şi de industrie alimentară din Bucureşti. Această firmă luase în arendă de la localnici şi alte câteva sute de hectare din pământul din zona de baltă a satului, unde înfiinţase prima fermă complexă din zonă. Acum, la ferma din Rachelu se cresc vaci, porci şi păsări, iar majoritatea produselor zootehnice obţinute de la aceste animale se şi prelucrează la faţa locului.

Drumul până la acest important succes local a fost însă destul de anevoios. Dumitru Stan, unul dintre localnicii care lucrează în această unitate agricolă povesteşte cum s-a derulat povestea de succes de la Luncaviţa: „ La început nu am avut deloc încredere în planurile primarului. Am crezut că ne păcăleşte cu investitorul adus de la Bucureşti, ne-am şi revoltat şi ne-am plâns pe la autorităţile din Tulcea, spunându-le că noii veniţi ne-au luat islazul şi noi nu mai avem unde ne paşte vacile. În scurt timp însă, am văzut că pe imaş au loc şi animalele patronului, dar şi ale noastre. Acum, la această fermă modernă şi la unitatea de prelucrare a produselor zootehnice lucrează zeci de oameni dintre cei care s-au revoltat atunci ".

Primarul Ilie Ştefan şi
fermierul Costel Petcu

Neculai Grigore, unul dintre primii fermieri din Luncaviţa care s-au asociat cu omul de afaceri din Bucureşti, confirmă şi el cele spuse de localnicul Dumitru Stan. „ Sătenii se temeau că le distrugem imaşul. Când le-am făcut primele oferte de angajare celor care ne contestaseră, aceştia au crezut că ne batem joc de ei sau că intenţionăm să le închidem gura. Dar neîncrederea lor în proiectul nostru s-a risipit rapid. Noi le-am arătat că nu urmărim nimic rău cu imaşul ci, dimpotrivă, îi sporim potenţialul prin lucrări de fertilizare şi prin însămânţări intensive. Apoi şi-au mai dat seama că avem nevoie de experienţa lor în creşterea animalelor. Acum, foştii protestatari sunt cei mai serioşi angajaţi pe care îi avem. Cu ajutorul lor producem mai multe sortimente de lapte, brânză şi semipreparate din carne, în condiţii de strictă securitate alimentară ", a declarat fermierul Neculai Grigore.

Parcul eolian cucereşte satul

Planul de dezvoltare iniţiat de administraţia locală din Luncaviţa nu s-a oprit însă la făbricuţa alimentară de la Rachelu.

După ce şi-a rezolvat conflictul cu sătenii care acum îi mulţumesc că le-a dat locuri de muncă, primarul Ilie Ştefan şi-a continuat campania de atragere şi păstrare a investitorilor în comună. Astfel, când laPrimăria Luncaviţa au poposit reprezentanţii firmei fostului fotbalist Gică Popescu, în căutarea unui teren potrivit pe care să amplaseze un parc eolian, edilul-şef al comunei a fost cel care i-a îndemnat pe consăteni să-şi vândă pământul neproductiv pe care-l au pe dealurile stâncoase (foto 1).

Ofertele făcute au fost foarte tentante şi, în felul acesta, în câteva luni, sătenii au vândut 800 de hectare de teren, care altfel nu le folosea la nimic.

Firma fotbalistului, împreună cu un concern energetic din Spania, au planuri mari la Luncaviţa şi în comuna vecină, Văcăreni. Astfel, chiar de anul viitor în aceste sate vor demara lucrările pentru realizarea unuia dintre cele mai mari parcuri eoliene din România, o investiţie care va ocupa aproape 1.500 de hectare.

Dumitru Ionaşcu, un sătean din Luncaviţa care a vândut peste 10 hectare de teren agricol slab productiv, este foarte mulţumit de afacere şi plin de speranţă cu privire la locul de muncă pe care i l-ar putea aduce morile de vânt care se vor instala pe fostele sale pământuri. „ Am luat un preţ foarte bun pe terenul de pe care nu mai obţineam nici cereale. Nici măcar furaje nu mai scoteam de acolo. Cei cărora le-am vândut pământul mi-au arătat planurile pe care le au privind realizarea unui imens parc eolian la noi în sat. Anul viitor, când se va deschide şantierul spaniolilor, mă voi angaja şi eu acolo pentru că sunt de meserie constructor şi, de mai bine de un an, sunt şomer deoarece şantierul din Galaţi pe care lucram s-a închis din cauza crizei ", a afirmat Dumitru Ionaşcu.

Se estimează că pe şantierele viitorului parc eolian din Luncaviţa şi Văcăreni vor lucra, începând de anul viitor, sute de localnici.

Şi piatra aduce bani

Edilul-şef al comunei a observat însă că o investiţie o aduce pe alta, iar comuna nu a avut decât de câştigat prin respectarea acestui plan vizionar. „ Investiţiile au nevoie de materiale de construcţii şi, ca urmare, am deschis o carieră de piatră la Cetăţuie (foto 2). Până începe construirea parcului eolian, cariera livrează piatra pe alte şantiere din judeţul Tulcea şi din alte zone ale ţării ", a continuat acesta să înşire afacerile pe care comunitatea din Luncaviţa le-a pus pe picioare.

Pace cu ecologiştii

Toate acestea însă nu au fost făcute la întâmplare, oricum, numai din dorinţa de a se câştiga nişte bani. Spre deosebire de alte zone ale judeţului Tulcea, unde investiţiile eoliene şi carierele de piatră sunt criticate de ecologişti, la Luncaviţa acestea s-au realizat cu respectarea strictă a legislaţiei de mediu. Au fost efectuate, împreună cu autorităţile de mediu, analize şi studii de impact ecologic, pentru a se obţine certitudinea că aceste investiţii nu produc vreun prejudiciu faunei şi florei sălbatice din zonă. „ Este lăudabil că Primăria Luncaviţa, înainte de a promova investiţii de anvergură, ne-a consultat şi ne-a cerut părerea, pentru a nu amplasa obiective economice în zone în care ar putea afecta biodiversitatea din vecinătatea ariei protejate pe care o administrăm ", a arătat Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin. Consultările preliminare au preîntâmpinat conflictele cu ecologiştii, a explicat Viorel Roşca: „ Graţie consultărilor, le-am putut sugera localnicilor ce terenuri pot fi cedate pentru parcul eolian pe care spaniolii îl vor realiza. La fel au procedat şi în cazul carierei de piatră pe care primăria a pus-o în funcţiune. Dacă toate primăriile din preajma Munţilor Măcin ar proceda la fel ca Luncaviţa, nu ar mai exista nici un fel de tensiuni între ecologişti şi comunităţile locale ".

Pe aceeaşi temă :

Luncaviţa, comuna milionară în copaci

Agricultura ecologică îi scapă de la faliment pe locuitorii din Jijila

Apicultura ecologică cucereşte nordul Dobrogei

Vântul va produce sute de megawaţi pentru comunităţile româneşti