Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Comunitate: Grindu

               G R I N D U - LOCALITATE DOBROGEANA
 
      
              
                           

  Asezata in nord-vestul regiunii Dobrogea, in fosta lunca a Dunarii, actualmente secata si transformata in zona agricola, in judetul Tulcea, localitatea GRINDU este marginita la nord si la vest de catre fluviul Dunarea, la est se invecineaza cu localitatea Luncavita iar la sud cu satul Garvan , componenta a localitatii Jijila.
        Pana in anul 1986, relieful zonei era unul specific deltaic, cadrul natural fiind predominat de catre renumitul lac CRAPINA, acesta avand in jurul lui un vast sistem natural de balti si canale (privale), alimentate de catre apele Dunarii, zona aceasta impreuna cu Insula Mare a Brailei si lacul Brates,aval de municipiul Galati, constituind bazinul principal de reproducere a crapului, o specie importanta de peste, o emblema a Deltei Dunarii.
        Dupa anul 1986 zona a fost puternic antropizata, desecarile transformand acest cadru natural intr-o zona agricola, cu un impact negativ sub toate aspectele, inclusiv cel climatic, ariditatea fiind o caracteristica a zonei.
        Beneficiind de o vegetatie spontana, specifica zonelor umede, paduri de salcie si plop, zeci de hectare de stuf si papura cu fauna caracteristica acestui etaj de relief si vegetatie, dupa anul 1986 padurile dispar, acestea marginind doar malul Dunarii iar suprafata de ape si vegetatie dintre localitatile I.C.BRATIANU-ISACCEA sunt transformate in terenuri agricole.

poza










 
FENOMENE DE RISC, HAZARDE, DEZASTRE 

            Acest areal, nu a scapat de influentele agresive ale omului asupra mediului, in zona inundabila a luncii Dunarii, intre localitatile IC BRATIANU-ISACCEA, peste 30.000 ha. de balti, garle, ghioluri, paduri, mii de hectare de stuf si papura au fost transformate fortat in terenuri agricole. Raspunsul naturii la aceasta brutalitate nu s-a lasat asteptat si aceasta a reactionat corespunzator, unul dintre principalele fenomene de risc, hazarde si dezastre fiind de tip climatic, seceta fiind componenta principala. Aceasta afecteaza periodic zona,in mod direct avand de suferit terenurile arabile proprietati ale localnicilor, acestia neavand resursele financiare necesare pentru efectuarea irigatiilor.
           Tot in aceasta categorie de tip climatic regasim si ploile torentiale ce se manifesta cu neregularitate in timp, ultimul fenomen caracteristic fiind inundarea a peste 1000 ha. teren arabil, in luna iulie 2005, dupa intense precipitatii, apa ajungand in unele foste funduri de balti la peste 2 m.
           Fenomenele hidrologice, prin inundatii-principalul fenomen cauzator de dezastre, sunt binecunoscute locuitorilor comunei Grindu, inundatiile din anii 1970,1975,1980,1984-1985 provocandu-le numeroase daune materiale.In primavara anului 2006 digul ce imprejmuieste incinta agricola cu greu a rezistat apelor Dunarii, acesta fiind supus fenomenului de inmuiere pe multe portiuni intre Grindu si Isaccea. Cel mai important lucru de luat in calcul este de prevenire a ruperii digului de protectie in dreptul localitatii, prin betonarea taluzului de piatra ce-l margineste, pe o lungime de aproximativ 1 km. Ruperea digului in aceasta zona ar provoca peste 80% victime umane, deoarece localitatea fiind situata in zona de curbura a Dunarii, digul primeste intrega forta a acesteia, accelerand eroziunea si degradarea malului,iar la viituri mari, diferenta de nivel dintre coama fluviului si nivelul intravilanului depaseste 3 m. Ruperea digului in aval sau amonte de localitate ar duce doar la inundarea incintei agricole,deoarece localitatea dispune de un dig in jurul ei,ramas din anii 1980.
            Fenomenul de inundatie se poate manifesta si pe timp de iarna, cand viiturile de iarna se pot asocia cu fenomenul de zapor,  des intalnit la „Cotu Pisicii”.                                         
            Fenomenele antropice, prin situarea localitatii aval de orasele Galati si Braila, doua mari orase ale Romaniei,cu o intensa activitate umana,sunt reprezentate de poluarea apelor fluviului poluare destul de frecventa si datorita navelor fluviale si maritime ce navigheaza pe aceasta artera europeana de transport.   Dupa mai bine de 20 de ani de agricultura executata pe fostele funduri de balti si terenuri mlastinoase ale complexului Crapina salinizarea terenurilor agricole, prin exces de umiditate si saraturare, inscrie zona in categoria pedologica a fenomenelor de risc, hazarde, dezastre.Acest lucru,evident coroborat si cu schimbarile climatice globale,face ca in momentul de fata culturile agricole prasitoare-porumbul,floarea soarelui sa-si piarda din areal,productia acestor culturi fiind puternic afectata.

Sinesti6

Comuna Sineşti este situată în extremitatea sudică a Judeţului Iaşi, Moldova, România. Teritoriul situat în zona deluroasă a podişului Moldovei, cu versanţi direcţionaţi nord-sud, cu platouri înguste, străbătute de pâraie cu gurile de vărsare spre nord.Climatul are caracter temperat-continental, de nuanţă relativ execisa, dar şi cu influenţe ale pădurii.citeşte tot textul

poza