Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Campionii Educaţiei Digitale, între bucuria revederii şi fericirea muncii confirmate prin programul “Economia Bazată pe Cunoaştere”

20.12.2012
În perioada 19-20 noiembrie 2012, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a organizat Conferinţa naţională intitulată “Campionii Educaţiei Digitale – soluții nelimitate de învățare”, ce a marcat finalul programului de asistenţă tehnică în educație derulat în 229 de comunităţi din România. Pentru cei peste 350 de invitaţi (profesori, inspectori, bibliotecari, primari din întreaga țară), evenimentul a fost nu doar un prilej de revedere, ci și de schimb de cunoaștere și experiențe dobândite de-a lungul ultimului an. Ca urmare a performanțelor deosebite obținute în școlile din mediul rural, 10 cadre didactice și manageri RECL au primit titlul de “Campioni ai Educaţiei Digitale”.

Diana Voicu,directorul Unității de Management
al Proiectului EBC (mijloc), alături cei care
au obținut tilul de ”Campioni ai Educației Digitale”

Conferința a marcat finalul implementării componentei de ”Asistență Tehnică pentru utilizarea TIC în școlile și bibliotecile din mediul rural” a proiectului Economia Bazată pe Cunoaștere, în cadrul căreia 1.000 de profesori din 229 școli din mediul rural au fost pionierii utilizării unor practici bazate pe tehnologii digitale în procesul educațional.

Aceștia au fost mentoraţi în activitatea didactică de către facilitatori educaţionali și, de-a lungul anului şcolar 2011-2012, profesorii EBC au fost incluşi într-un proces sistematic de evaluare care s-a bazat pe o metodologie de monitorizare a rezultatelor obţinute în activitatea directă de predare-învăţare-evaluare utilizând instrumente digitale.

În cadrul evenimentului de la București au fost prezentate proiectele educaționale curriculare si extracurriculare cu cel mai mare impact la nivelul comunităţilor în care au fost derulate, iar cei mai buni profesori din spatele acestor proiecte au fost aduși în fața publicului pentru a expune secretul reușitei lor și pentru a dezvolta un cadru motivațional pentru ceilalți colegi de-ai lor din toate comunitățile EBC.

În cele două zile ale conferinței, participanții au asistat la cuvântări ale oficialităţilor, la premierea acestor campioni ai educaţiei digitale, dar au fost invitați să ia parte și la cele patru ateliere de lucru paralele pentru utilizarea resurselor digitale în educația preuniversitară: Atelierul 1- Fonduri pentru școala mea, Atelierul 2 – Rolul bibliotecii moderne în procesul educativ, Atelierul 3 – Cele mai bune practici în activitățile extracurriculare și Atelierul 4 – Activități curriculare cu componente digitale.

”Acum se materializează viziunea Ministerului Comunicațiilor din perioada 2004 – 2005”


Comisarul European pentru Agenda Digitală,
doamna Neelie Kroes, care deține în același timp
și funcția de Vicepreședinte al Comisiei Europene,
a transmis un mesaj video special participanților
la această Conferință Națională

Toti cei peste 350 de invitati s-au putut bucura de prezenta la eveniment a Ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale, domnul Dan Nica (care a si deschis de altfel conferinta), Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, domnul Sergiu Nistor, reprezentantul Băncii Mondiale in Romania, responsabil pentru Programul Economia Bazată pe Cunoaștere, doamna Arabela Aprahamian, Președintele Asociației Comunelor din România, domnul Emil Drăghici, care este de asemenea și primar al unei comunități EBC – Vulcana Băi, din județul Dâmbovița, si doamna Sandu Mihaela Tania, director în cadrul Ministerului Educației.

De asemenea, pentru a sublinia importanța temei și a obiectivelor formulate și atinse de România prin întreg proiectul ”Economia Bazată pe Cunoaștere”, dar și pentru a trasa direcțiile de urmat în ceea ce privește educația din era digitală, Comisarul European pentru Agenda Digitală, doamna Neelie Kroes, care deține în același timp și funcția de Vicepreședinte al Comisiei Europene, a transmis un mesaj video special participanților la această Conferință Națională.

”Acum se materializează viziunea Ministerului Comunicațiilor din perioada 2004 – 2005, când am pus la punct strategia prin care locuitorii din diverse zone ale țării să aibă acces la aceeași informație, de același tip și de aceeași calitate, ca și cei din centrul Bucureștiului”, a declarat Dan Nica, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, în deschiderea conferinței. ”Nimeni pe atunci nu ar fi crezut că vom putea ajunge aici, dar prin elaborarea unei strategii pe temen foarte lung, până în 2014, pe un program coerent și extrem de complex, România a străbătut niște pași foarte mari și foarte importanți într-o economie globală”.

”Și Banca Mondială a crezut în acest vis și a aderat la acest parteneriat”, a arătat la rândul său, Arabela Aprahamian, reprezentantul Băncii Mondiale. ”Abordarea a fost în trei faze. Prima, a fost aceea de a da acces la informație, de a pune bazele infrastructurii necesare. Cea de-a doua fază care trebuia să urmeze, și anume învățarea de a folosi această infrastructură, a fost cel de-al doilea pas și, probabil, mai provocator. Al treilea pas este înțelegerea și culegerea beneficiilor prin utilizarea TIC. De aceea, proiectul acesta este diferit de foarte multe alte proiecte care s-au oprit la prima fază, și anume la instalarea infrastructurii, deși există și în aceste situații beneficii. Dar, acestea nu sunt atât de consistente ca cele obținute prin această abordare complexă. Rezultatele sunt atât de bune, că ne-au uimit și pe noi, cei care am împărtășit această viziune. Rezultatele din cele 229 comunități arată că media utilizării echipamentelor TIC, de utilizare care să aducă beneficii, este mai mare decât media pe România (în care incudem toate orașele, dar și Bucureștiul). Deci visul din 2004 – 2005, când România își propunea ca în 2013 să înjumătățească decalajul de la vremea aceea între țara noastră și media Uniunii Europene s-a realizat pentru aceste 229 de comunități”.

Și președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a fost de aceași părere: ” Recunoaștem, este un proiect de succes. Este un proiect revoluționar pentru că se implică activ în viața unei comunități dezavantajate din România și se mai implică în a ajuta acest tip de comunități să se dezvolte cu ajutorul tehnologiei”. ”Acest proiect de departe este cel mai bun, iar după mine este exceptional”, a continuat Emil Drăghici. ”Niciun alt proiect nu a putut să realizeze ce a fost realizat prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere. De ce? Pentru că, prin EBC, mediul rural nu numai că a reușit să ajungă din urmă instituții centrale din mediul urban, ba chiar le-a și întrecut. Știu bine că în mediul urban sunt școli care tânjesc să ajungă precum unele școli din mediul rural. Și asta este, fără nicio îndoială, meritul acestui proiect. Mai este ceva foarte important, ce atinge realitatea zilelor de astăzi – colaborarea și competiția pentru fonduri. Acest proiect a facilitat, a ajutat comunitățile în utilizarea zilnică a tehnologiei, în colaborare și competiție digitală, în lupta pentru fonduri pentru finanțarea unei idei din și pentru comunitate. De aceea, rezultatele acestui proiect trebuie să se disemineze tuturor celor care se ocupă de managementul celorlalte proiecte finanțate. Aici nu s-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Acest proiect a dovedit dezvoltare, viziune, devotament și valoare”.

10.000 de elevi din mediul rural, beneficiari ai utilizării unor practici bazate pe tehnologii digitale în procesul educațional

La nivelul celor 229 şcoli vizate, programul de asistenţă tehnică în educație a implicat până în acest moment peste 3.000 de cadre didactice şi elevi în realizarea a peste 600 proiecte de finanţare scrise, 270 de proiecte depuse şi eligibile în valoare de 2,1 milioane euro, 10.000 elevi din mediul rural beneficiari; peste 300 de proiecte curriculare cu componentă TIC, OER şi Web 2.0 dezvoltate pe baza unităţilor de învăţare (pentru 30% din fiecare dintre ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe, Om şi Societate, Arte), 300 de proiecte extracurriculare utilizând mijloace virtuale, 132 de proiecte interdisciplinare, 475 de profesori participanţi la activităţi de networking şcolar.

Răspunsul la întrebarea ”Care a fost scopul tuturor acestor eforturi complexe?”, a fost dat de către Diana Voicu, directorul Unității de Management al Proiectului EBC: ”De ce tehnologia informației în educație? Pentru că prin utilizarea resurselor TIC, prin recurgerea la imagini, sunete, aimații, simulări se facilitează înțelegerea mai ușoară a unor concepte, altfel abstracte. Prin dezvoltarea abilității de căutare a unor resurse informatice și a informațiilor digitale se stimulează diversitatea, explorarea prin cercetare, favorizându-se formularea de subiecte de investigare proprie, se înlesnește procesul de învățare. Prin diversele interacțiuni colaborative de rezolvare a problemelor se înlesnește procesul de asimilare a cunoșterii”.

”Concluzia comună rezultată din cercetările recente efectuate asupra consecințelor utilizării resurselor TIC este că dotarea unităților școlare cu echipamente TIC și aplicații software nu conduce automat la sporirea eficienței procesului de învățare. Totodată, nici inițierea digitală a cadrelor didactice nu este suficientă. Pentru a obține rezultate superioare unei predări tradiționale se impune o recalibrare a acestui proces de învățare, folosind potențialul specific al tehnologiei informației”, a continuat aceasta.

În 2011, prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere s-a realizat o cercetare din care a reieșit faptul că 42% din cadrele didactice din școlile EBC nu utilizau calculatorul pentru activități de evaluare a elevului, 35 % dintre profesori utilizau calculatorul la orele de curs de cel mult de trei ori pe semestru , iar 90% dintre aceștia nu participaseră niciodată la activități de networking și colaboare.

”Acum situatia este schimbată. În acest an școlar, în 229 de școli din mediul rural, aflate în anii trecuți în rândul comunităților defavorizate din punct de vedere al acesului la informațiile digitale și de cunoaștere, se practică un nou model de proiectare curriculară, un nou model de dezvoltare instituțională și de atragere a finanțării cu preponderență din fonduri structurale. Și există o nouă perspectivă asupra învățării. Aceea a interdisciplinarității și transdisciplinarității. Inovația și învățarea centrată pe elev se realizează în școlile expuse acestui proces de abordare a programului Economia Bazată pe Cunoaștere”, a mai adăugat Diana Voicu.

Campioni ai Educaţiei Digitale

Pentru evidențierea cazurilor inovative de utilizare a soluțiilor IT&C la nivelul școlilor și bibliotecilor din comunitățile EBC, un număr de 10 cadre didactice și manageri RECL au primit titlul de ”Campion ai Educației Digitale” și au fost recunoscuți pentru performanțele lor, pe următoarele direcții:

Cel mai inovativ profesor EBC- Romeo Iştoc, Şcoala „Bölöni Farkas Sándor” , Belin, jud. Covasna
Cea mai activă şcoală EBC- Şcoala „Sfânta Varvara” Aninoasa, jud. Hunedoara
Excelenţă în atragerea de finanţări nerambursabile în şcoală- Maria Manuela Gheorghe, Şcoala „Ion Mareş” , Vulcana-Băi, jud. Dâmboviţa
„Excelenţă în atragerea de parteneri internaţionale în proiecte educaţionale cu finanţare- Valentin Dragu, Liceul Teoretic Recaş, jud. Timiş
„Excelenţă în depunerea de proiecte educaţionale cu finanţare nerambursabilă- Páll Krisztina, Grupul Şcolar Corund, jud. Harghita
Cel mai bun proiect interdisciplinar cu dimensiune virtuală- Iulia Buciumanu, Grupul Şcolar Cristeşti, jud. Iaşi
• „Cel mai bun proiect cultural local Cultură prin cunoaştere TIC- Biblioteca Valea Moldovei, jud. Suceava, în parteneriat cu Biblioteca Cândeşti, jud. Botoşani
 • „Cel mai bun proiect cultural de dezvoltare a turismului şi antreprenoriatului meşteşugăresc prin bibliotecă- Biblioteca Luncaviţă, jud. Tulcea, în parteneriat cu Băneasa, jud. Constanţa
Cele mai bune proiecte curriculare cu dimensiune virtuală- Dan Matei, Şcoala Petros-Baru, jud. Hunedoara
„Cele mai creative activităţi interdisciplinare online”- Şcoala Bănia, jud. Caraş-Severin

Diseminare de idei inovatoare

După cinci ani de derulare a proiectului EBC, interval în care s-au întâlnit cu prilejul a numeroase seminarii ori schimburi de experienţă şi au colaborat în derularea unor proiecte precum e-Vacanţă ori eCULTURA, managerii RECL, profesorii, bibliotecarii şi primarii invitaţi s-au bucurat de revedere, au schimbat impresii şi au asistat la prezentarea unor modele de bună practică de la alți colegi de-ai lor din comunități EBC, fiecare participant reușind să acumuleze noi informații și idei care vor fi puse în practică odată ce fiecare se reîntoarce în școala sa.

În acest sens, peste 200 de invitați au participat și la cele patru workshop-uri, desfășurate în cea de-a doua zi a conferinței, în care s-au prezentat idei de proiecte curriculare și extracurriculare, metode de utilizare TIC și a resurselor educaționale deschise la clasă, precum și tehnici de predare-învățare inovatoare, utilizând resurse digitale moderne.

“Am întâlnit foarte mulţi oameni pe care îi cunoşteam tot datorită EBC –ului, din 2008 de la prima conferinţă la care am participat, persoane cu care ţin permanent legătura de atunci, cu care vorbesc constant dacă nu zilnic, săptămânal. De altfel, cred că acesta a fost cel mai mare beneficiu al EBC –ului, faptul că ne-a adunat din toate colţurile ţării. S-a vorbit foarte mult despre proiectele curriculare, despre vizitele de studiu naţionale şi internaţionale, despre tabere. Atelierele de exemple de bune practici au fost foarte interesante, am aflat lucruri noi, despre resurse financiare noi pe care putem să le folosim, întotdeauna înveţi ceva din experienţele trăite”, a spus profesoara Corina Ciobanu, de la Şcoala cu clasele I-VIII “Vladimir Streinu” din Teiu (jud.Argeş).

“Eu am participat la atelierul proiecte didactice în dimensiune virtuală, s-a vorbit practic despre aplicarea tehnologiei virtuale în lecţie. La orice activitate de genul acesta încerc să mai ciupesc câte ceva, tocmai acesta este scopul pentru care mergem la astfel de evenimente, pentru schimb de idei şi pentru interacţiunea umană. Din discuţiile cu colegii mi s-au confirmat anumite idei de-ale mele, am mai aflat despre câte un program nou pe care nu îl ştiam, sau câte un link de pe internet pe care aş putea să îl folosesc la lecţiile mele de fizică”, a povestit Adrian Olaru, profesor la Şcoala cu clasele I-VIII, Numărul I din Luduş (jud. Mureş).

Exemple de bună practică: muzee nou-înfiinţate şi biblioteci moderne

Printre subiectele ce au fost abordate în cadrul conferinței s-a numărat și valorificarea climatului cultural local prin derularea de proiecte şi activităţi culturale cu resurse digitale, la nivelul bibliotecilor și comunităților.

“A fost foarte interesant şi într-adevăr trebuie să ne schimbăm concepţia faţă de biblioteca clasică. O bibliotecă modernă trebuie să fie bine utilată cu aparatură modernă, iar cartea clasică să fie înlocuită încet încet cu ebook-ul. Eu nu am aşa ceva la bibliotecă şi mă gândesc să achiziţionez cât mai curând. S-a făcut un bilanţ al proiectelor depuse şi s-a discutat despre schimbarea viziunii asupra bibliotecii comunale, atragerea cititorilor către lectură prin alte moduri, cum ar fi accesul gratuit la internet cu sprijin asupra utilizării calculatorului şi internetului din partea bibliotecarului. Acest lucru îl fac şi eu în măsura în care mă pricep, dar mai am de învăţat”, a spus Otilia Bârsan, bibliotecar la Biblioteca Publică Locală Tulgheş (jud. Harghita).

Din experienţa colegilor de breaslă, a avut multe de învăţat şi managerul RECL Ţăndărei (jud. Ialomiţa), Ştefan Ionescu. Unul dintre proiectele eCULTURA prezentate i-a dat mult de gândit asupra modului în care trecutul comunităţii sale ar putea fi reînviat.

“Un coleg dintr-o altă comunitate EBC a înfiinţat un muzeu în cadrul proiectului eCULTURA. Mă gândesc să îi propun şi eu domnului primar să amenajăm un mini-muzeu al oraşului în sediul vechi al primăriei. Idei sunt multe, dar nu avem resurse materiale. Atragerea de fonduri va fi pentru noi prioritară în perioada următoare”, a afirmat Ştefan Ionescu.

Programul EBC, un sistem de referinţă

La fel de iubit de consăteni şi dornic să ajute comunitatea să înflorească este şi managerul RECL Vărăşti (jud. Giurgiu), Cosmin Constantin. Nu a ratat nici un proiect EBC, iar experienţa de manager RECL i-a schimbat complet viziunea asupra a ceea ce înseamnă educaţia, cultura şi administraţia în mediul rural.

“Eu am venit încărcat pozitiv de la conferinţă şi cu multă ambiţie. Mi-am dat seama că în Vărăşti trebuie să mai lucrez la echipa de profesori, că în alte localităţi se munceşte mult mai puternic şi că sunt mult mai multe cadre didactice implicate în proiectul EBC. Cred că evenimentul a fost pentru mine şi un prilej de a analiza în ansamblu tot ceea ce înseamnă comunitatea vărăşteană. Am văzut atât părţile pozitive pe care le ştiam şi eu şi le-am evaluat şi pe cele mai puţin pozitive. Experienţa de manager RECL a însemnat pentru mine în mod sigur o nouă deschidere şi nu neapărat pentru persoana mea care contează mai puţin, ci pentru comuna Vărăşti. Prin definiţie, omul este refractar la ceea ce înseamnă nou şi nu putem spune că datorită EBC-ului oamenii s-au schimbat radical şi au avut o viziune amplă despre ceea ce însemană dezvoltarea bazată pe cunoaştere. Încă ne mai luptăm chiar şi cu morile de vânt, dar cred că implicarea noastră a însemnat un prim pas către o altă abordare a ceea ce ar trebui să însemne administraţie locală, accesul la informaţie, educaţia într-o comunitate, cultura. Schimburile de experienţă au fost pentru noi un prilej de a regla anumite lucruri, care la noi nu erau conforme cu ceea ce ar fi trebuit să fie. Am căutat întotdeauna să ne raportăm la noi şi să reglăm anumite aspecte din comunitate în legătură cu viziunea acestui program. Pentru noi EBC a fost şi râmâne un sistem de referinţă”, a declarat managerul Cosmin Constantin.

Evenimentul, mediatizat în presă

Poveștile de succes prezentate în cadrul conferinței, precum și discuțiile referitoare la inovația în educație au suscitat atenția presei, stiri despre eveniment apărând atât în presa scrisă, precum Adevărul sau Obiectiv de Tulcea, presa online – atitudinea.ro și inclusiv la TVR, la jurnalul de seară, chiar în prima zi a conferinței.

Articole similare:

EBC, şansa pentru reintegrare în societate şi incluziune socială

Comunităţile EBC au scris proiecte eligibile în valoare de 240 milioane de euro

Spiritul de iniţiativă al managerilor RECL contribuie la dezvoltarea comunităţilor EBC

 

Voturi: 1

Cuvinte cheie: TeiuLuduşTulgheşŢăndăreiLuncaviţaVărăştiCampionii Educaţiei Digitalee-Vacanţăe-Culturăprogramul Economia Bazată pe Cunoaştereministrul Dan Nica

Parau2

Comuna Părău se găseşte în partea centrală a judeţului Braşov, la 20 km de municipiul Făgăraş şi la 60 km de municipiul Braşov – centrul politico-administrativ al judeţului. Zona este pitorească, cu două forme de relief: Depresiunea Făgăraş şi munţii Perşani, din Carpaţii Orientali. În aceste sate există comori de nepreţuit, lăcaşuri de cult de o mare vechime şi importanţă istorică.citeşte tot textul

poza