Loading date and time...

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Banca Mondială: Proiectul EBC, extrem de relevant pentru prioritățile de dezvoltare ale României

09.12.2013

Proiectul ”Economia Bazată pe Cunoaștere” a accelerat într-o foarte mare măsură participarea a 255 de comunități dezavantajate (ce formează 44% din totalul comunităților dezavantajate românești) la societatea cunoașterii din România, după cum au demonstrat indicatorii de rezultat ai raportului final al Băncii Mondiale, instituție ce a finanțat, alături de Guvernul României, acest proiect strategic de pionierat pentru țara noastră. Raportul mai arată și că proiectul este extrem de relevant pentru prioritățile de dezvoltare ale României și este complet în concordanță cu Strategia de Reformă Națională și Strategia Europeană EU 2020 ( împreună cu unul din cei șapte piloni ai săi – Agenda Digitală pentru Europa). Proiectul EBC este, de asemenea, aliniat cu Strategia Băncii Mondiale în România pentru anii 2009 – 2013 și Programul de Convergență al UE, în special pentru creşterea participării comunităţilor dezavantajate la societate bazata pe cunoastere si față de punerea în aplicare a obiectivelor strategiei UE 2020.

Diana Voicu,directorul Unității de Management
al Proiectului EBC (mijloc), alături de dascălii care
au obținut tilul de ”Campioni ai Educației Digitale”

În societatea informaţională, resursa economică de bază, nu mai este nici capitalul, nici pământul, nici munca fizică, ci cunoaşterea. Cu alte cuvinte - folosirea tehnologiilor cunoaşterii pentru a produce beneficii economice.

De aceea, generarea şi exploatarea de cunoaştere au devenit surse vitale ale creşterii bunăstării pe plan global. Cunoaşterea reprezintă totodată elementul central ce determină competitivitatea şi ca atare statele lumii, în special cele dezvoltate, s-au angajat în generarea sistematică a acesteia, dezvoltând sisteme naţionale şi interacţiuni internaţionale tot mai sofisticate.

Practic, societatea cunoaşterii o înlocuieşte progresiv pe cea industrială, care a înlocuit-o, la rândul ei, pe cea agrară, ultimele două fiind axate pe producţia valorilor materiale.

Singurul mecanism pentru o creştere economică rapidă în România

Pentru țara noastră, în cadrul unui studiu al emergenţei economiei bazată pe cunoaştere, întocmit de Banca Mondială în perioada de pre-aderare (2003), au fost propuse o serie de politici economice capabile sa reducă decalajele identificate în raport cu standardele europene şi internaţionale. Concluzia care a reieșit încă de pe atunci a fost că tocmai o economie bazată pe cunoaştere este singurul mecanism pentru o creştere economică rapidă în România.

În acest context, o echipă de experţi din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în prezent Ministerul pentru Societatea Informațională, au elaborat documentaţia proiectului ”Economia bazată pe Cunoaştere”, proiect strategic de pionierat pentru societatea cunoaşterii din România (în limba engleză Knowledge Economy Project sau KEP, în varianta prescurtată a jargonului de lucru) şi au obţinut un împrumut în valoare de 60 milioane de dolari de la Banca Mondială, cu o participare din partea Guvernului României, de 9,4 mil.USD.


Comisarul European pentru Agenda Digitală,
doamna Neelie Kroes, care deține în același timp
și funcția de Vicepreședinte al Comisiei Europene,
a transmis un mesaj video special pentru
cei care își desfășoară activitatea sub umbrela proiectului EBC

În esenţă, proiectul, programat să se desfăşoare între anii 2006 și 2010, și extins până în 2013, se adresează spaţiului rural și mic urban (oraşe cu o populaţie mai mică de 30.000 locuitori), acolo unde nu exista acces la informaţie digitală și, prin urmare, nici competenţe de a o folosi şi exploata.  
Cum economia cunoaşterii presupune o abordare cu caracter interdiscipinar, mediile în care s-a investit şi încă se investeşte în crearea de competenţe sunt cele care pot concura la dezvoltarea locală, producând schimbări de natură să transforme societăţile comunitare în centre economic sustenabile şi social competitive - cultură, educaţie, administraţie locală şi mediul de afaceri.

Recent termenul de Societate a Cunoaşterii a fost utilizat pentru a pune accentul pe faptul că rolul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) a evoluat de la un instrument de schimbare tehnologică la un instrument care oferă un nou potenţial, rezultat din combinarea informaţiilor înglobate în sistemele TIC cu potenţialul creativ al oamenilor pentru dezvoltarea cunoaşterii acestora. Prin urmare, era nevoie despre o viziune multisectorială, a cărei miză este, de fapt, ştiinţa cu care grupurile de audienţă vor şti să obţină informaţia, s-o folosească inteligent şi să producă, mai departe, cunoaştere pe care s-o transforme în profit. În termeni practici, acest profit se traduce printr-o varietate de rezultate care îmbunătăţesc calitatea vieţii: competenţe, timp, competitivitate, bani, experienţă, dezinhibiţii, deschidere, drepturi egale etc.

Ce este Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere?

În acest scop, echipa care a demarat proiectul în 2005, alcătuită din personal al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a construit o reţea locală de 510 specialişti ai cunoaşterii şi a contribuit la formarea lor profesională.

Aceştia lucrează acum în cele 229 de comunităţi ce au fost incluse în proiect, și care erau la început dezavantajate din punct de vedere al accesului la informația digitală, la punerea în practică a acestei viziuni, specialiști care au devenit între timp persoane resursă pentru comunitatea lor, ei fiind primii beneficiari direcţi ai societăţii informaţionale, promotori ai cunoaşterii şi a tehnologiilor informaţiei.

Ei au format inițial nivelul operaţional (local) de management, ce este asigurat de cele 229 de Reţele Electronice ale Comunitaţilor Locale (RECL), fiecare rețea pornind cu un manager RECL şi un administrator IT în fiecare comunitate.

Au pornit la drum ca profesionişti în cele mai variate domenii, de la profesori, specialişti IT, funcţionari în administraţia publică, ziarişti sau doar proaspăt absolvenţi. Fiecare dintre ei a fost inclus într-un amplu program de formare la intrarea în proiect, care le-a oferit accesul la domenii inaccesbile anterior de cunoaştere şi performanţă, practic au fost primii beneficiari ai Societăţii Cunoaşterii. S-au specializat în administrare de proiect, în marketing şi comunicare, managementul riscului şi al schimbării, calitate şi mediu, gestionarea resurselor umane şi construcţie instituţională, scriere de proiecte cu finanţare europeană, dezvoltare web şi aplicarea instrumentelor TIC în afaceri. Alături de echipa centrală a Proiectului, care a avut rolul de iniţiator şi catalizator de energii, reprezintă astăzi o vastă reţea naţională de Cunoaştere, racordată la timpul prezent, orientată către cetăţeni şi către dezvoltare comunitate.

Rezultate finale

În întregime, conform, Raportului final de proiect al Băncii Mondiale, principalii beneficiari ai intervenției proiectului EBC în cele 255 de comunități dezavantajate din punct de vedere al accesului la informația digitală au fost: întreaga populație acestor comunități – 1,09 milioane de locuitori; școlile, bibliotecile publice, profesorii și elevii din aceste comunități; administrațiile locale și reprezentanții RECL; persoanele care exercită activități independente, asociațiile familiale, întreprinderile micro, mici și mijlocii din aceste comunități. În plus, demnitari din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, ai Ministerului Internelor și Administrației Publice, ai Ministerului Educației, ai Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, ai Ministerului Culturii și Cultelor, ai Oficiului Național al Registrului Comerțului s-au numărat printre beneficiarii indirecți ai cunoașterii generate de proiect, dar și ca parteneri/ coordonatori în implementarea proiectului EBC.

 În ordine cronologică, activitațile realizate în cadrul proiectului EBC au fost: 



• dotarea comunităților cu calculatoare și acces la Internet

• crearea portalului eComunitate.ro
acordarea unor granturi pentru antreprenorii din comunități 
• instruirea persoanelor din comunități;
• acordarea asistenței tehnice pentru comunități;
• acordarea asistenței tehnice pentru școli și biblioteci publice;

Experții Băncii Mondiale spun în Raportul Final de Proiect că cele trei componente principale pe care s-au dezvoltat acțiunile proiectului EBC (access – utilizare – beneficii) rămân extrem de relevante pentru prioritățile de dezvoltare ale României.

Astfel, în primul rând, proiectul a furnizat acces la Internet, la informații digitale și conectivitate prin intermediul rețelelor RECL, care au angrenat patru noduri importante din comunitate: Școala, Primăria, Biblioteca Publică și un Punct de Acces Public la Informație (PAPI) în fiecare dintre comunitățile selectate.
În cel de-al doilea rând, proiectul EBC a furnizat asistență tehnică în vederea creșterii competențelor și a numărului de servicii IT&C la nivel local, cât și național.
În cel de-al treilea rând, EBC a sprijinit îmbunătățirea calității modului în care instrumentele IT&C sunt integrate în procesul de învățământ, în utilizarea serviciilor e-gouvernment, în comerțul electronic sau alte tranzacții online de afaceri ori chiar în legăturile online dintre simpli cetățeni, toate acestea în paralel cu asigurarea sustenabilității acestor trei direcții de intervenție a proiectului.

În concluzie, prin realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Proiectului ”Economia Bazată pe Cunoaștere” a fost accelerată într-o foarte mare măsură participarea celor 255 de comunități (208 comune și 47 de orașe mici, ce formează 44% din totalul comunităților dezavantajate românești) la societatea cunoașterii din România, după cum au demonstrat indicatorii de rezultat ai raportului final al Băncii Mondiale.

Obiective ce au fost chiar depășite


EBC a adus geometria in era 3D

În mod specific, în comunitățile selectate, Rețelele Electronice ale Comunităților Locale (RECL) au evoluat către a se transforma în unelte utilizate zilnic în procesul educațional, de afaceri sau în comunicarea publică cu administrația centrală, odată cu creșterea auto administrării și auto-finanțării.

Doi indicatori de măsurare a modului în care au fost atinse obiectivele proiectului au fost chiar depașiți. În primul rând, 43% din populația relevantă (cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani) s-a declarat mulțumită de rezultatele proiectului, față de 40% cât s-a estimat initial. În cel de-al doilea rând, 30% din RECL funcționează într-o manieră sustenabilă , pentru care au încheiat parteneriate cu diferite alte organizații publice sau private, față de 20% cât s-a estimate initial.


Beneficiile aduse depășesc costurile proiectului

Aceste două rezultate i-a determinat pe experții Băncii Mondiale să considere că proiectul a dat posibilitatea autorităților publice să implementeze Strategia „Europa 2020” lansată de Comisia Europeană în 2010b și care stabileşte obiectivele europene în materie reducere a decalajului digital în vederea creșterii gradului de ocupare a forţei de muncă, a productivității şi coeziunii sociale.


“Economia bazată pe Cunoaștere” a ajuns în Malta,
prin intermediul managerului RECL Sângeorgiu de Pădure

Astfel, în materie de asigurare a accesului la informația digitală în comunitățile EBC, 43% din populația relevantă care înainte nu avea nici o posibilitate în acest sens are acum acces la Internet din orice nod al RECL ( din care 38% utilizează PAPI ca punct de acces). Acest procent este considerabil mai mare față de cel înregistrat în alte comunități non-EBC (în condiții similare de dezvoltare), și care este de numai 38%. În plus, datorită acestui proiect , 50,5% din populație fără acces la Internet în 2006 are acum acces chiar de acasă, față de 38% în comunitățile non-EBC similar.

În ceea ce privește frecvența utilizării Internetului, 41% din populația EBC accesează regulat Internetul, față de doar 35% din populația non-EBC monitorizată. În plus, aproape toți copiii (între 3-15 ani) din comunitățile EBC au acces la instrumentele IT&C de acasă sau de la școală ori din alte puncte publice de acces și 88% dintre ei au utilizat vreodată un PC sau 73% au utilizat vreodată Internetul, față de doar 63%, respective 57% din comunitățile non-EBC monitorizate.

Beneficiile sunt încă și mai mari în comparație cu celelalte comunități monitorizate în materie de utilizare regulată a Internetului odată ce 73% dintre copii utilizează echipamente IT&C în școli (comparative cu 47%) iar 71% beneficiază de suport regulat ICT în procesul educational (comparativ cu 38%).

Eficiența proiectului EBC în atingerea obiectivelor inițiale este substanțială, iar beneficiile aduse de acest proiect depășesc costurile proiectului – este o altă concluzie trasă de experții Băncii Mondiale.

 
RECL Jurilovca, pe podiumul de la Bruxelles
pentru „Premiul european de excelență
pentru turism accesibil”

În afara beneficiilor aduse de existența în sine a centrelor PAPI și a serviciilor adiționale ale acestora (activități și proiecte ce sunt dificil de cuantificat în termeni financiari), proiectul EBC a ajutat la atragerea unor fonduri suplimentare de peste 250 de milioane de euro prin scrierea și derularea de proiecte comunitare, ceea ce a condus la creșterea sustenabilă a activității centrelor PAPI.

Proiectul a atins toate segmentele de populatie, indiferent de sex, vârstă, etnie, si mediile sociale. Deşi grupurile vulnerabile, cum ar fi femei, rromi sau oameni în vârstă nu au fost explicit vizate de proiect, acestea au beneficiat implicit de proiect.

Un caz particular este cel al decalajului digital dintre rromi și restul populației, care chiar dacă nu a fost în totalitate rezolvat, ca urmare a proiectului, în comunitățile EBC rezultatele sunt cu mult mai bune decât în cele non-EBC.

Premii și recunoașteri naționale și internaționale

Ca o recunoaștere a realizărilor sale, proiectul a primit medalii și premii de prestigiu din partea a numeroase instituții naționale și internaționale, cum ar fi: certificarea ”Best Practice” în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică (Brussels 2011), Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program (Washington 2011), Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010, Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management (IPMA), Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008 și "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României ( Bucurerști, 2006).

Toate aceste reușite, confirmate de numeroasele premii primite, sunt recunoscute și de reprezentanții administrației publice centrale sau lideri ai unor importante organizații neguvernamentale din România. ”Recunoaștem, este un proiect de succes. Este un proiect revoluționar pentru că se implică activ în viața unei comunități dezavantajate din România și se mai implică în a ajuta acest tip de comunități să se dezvolte cu ajutorul tehnologiei”, a declarat președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici. ”Acest proiect de departe este cel mai bun, iar după mine este exceptional”, a continuat Emil Drăghici.Niciun alt proiect nu a putut să realizeze ce a fost realizat prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere. De ce? Pentru că, prin EBC, mediul rural nu numai că a reușit să ajungă din urmă instituții centrale din mediul urban, ba chiar le-a și întrecut. Știu bine că în mediul urban sunt școli care tânjesc să ajungă precum unele școli din mediul rural. Și asta este, fără nicio îndoială, meritul acestui proiect. Mai este ceva foarte important, ce atinge realitatea zilelor de astăzi – colaborarea și competiția pentru fonduri. Acest proiect a facilitat, a ajutat comunitățile în utilizarea zilnică a tehnologiei, în colaborare și competiție digitală, în lupta pentru fonduri pentru finanțarea unei idei din și pentru comunitate. De aceea, rezultatele acestui proiect trebuie să se disemineze tuturor celor care se ocupă de managementul celorlalte proiecte finanțate. Aici nu s-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Acest proiect a dovedit dezvoltare, viziune, devotament și valoare”.

”Acum s-a materializat viziunea Ministerului Comunicațiilor din perioada 2004 – 2005, când am pus la punct strategia prin care locuitorii din diverse zone ale țării să aibă acces la aceeași informație, de același tip și de aceeași calitate, ca și cei din centrul Bucureștiului”, a declarat, la rândul său Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informațională. ”Nimeni pe atunci nu ar fi crezut că vom putea ajunge aici, dar prin elaborarea unei strategii pe temen foarte lung, până în 2014, pe un program coerent și extrem de complex, România a străbătut niște pași foarte mari și foarte importanți într-o economie globală”.

”Și Banca Mondială a crezut în acest vis și a aderat la acest parteneriat”, a arătat Arabela Aprahamian, reprezentantul Băncii Mondiale. ” Rezultatele sunt atât de bune, că ne-au uimit și pe noi, cei care am împărtășit această viziune. Rezultatele din cele 229 comunități arată că media utilizării echipamentelor TIC, de utilizare care să aducă beneficii, este mai mare decât media pe România (în care incudem toate orașele, dar și Bucureștiul). Deci visul din 2004 – 2005, când România își propunea ca în 2013 să înjumătățească decalajul de la vremea aceea între țara noastră și media Uniunii Europene s-a realizat pentru aceste 229 de comunități”.

Ce urmează?

Răspunsul la întrebările ”Care a fost scopul tuturor acestor eforturi complexe? Ce urmează?”, a fost dat de către Diana Voicu, directorul Unității de Management al Proiectului EBC: ”Partea frumoasă a unei poveşti complicate, cum este proiectul nostru, este că, odată ce beneficiarii lui deprind ştiinţa de a folosi instrumentele necesare, nu mai este nevoie de intervenţii externe pentru a menţine trează nevoia creată. Ei înşişi vor constitui relee de dezvoltare. Este un proces ireversibil de schimbare culturală, care creează o reţetă aplicabilă la nivelul întregii societăşi rurale si mic-urbane”.

 229 de Centre de Resurse pentru Dezvoltarea Comunitară

Cele 229 de RECL au răspuns în mod activ provocarii de a continua activitatea inovatoare a Reţelei şi transformarea Punctului Public de Access într-un Centru de Resurse pentru dezvoltare comunitară.

Managerul RECL va deveni promotor al bunăstării comunităţii, persoană resursă în comunitate perceput ca pe un factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Specialistul IT va deveni expert local în infrastructură tehnică şi digitală, lărgind aria de servicii oferite în comunitate.

60 de Centre de Formare a competenţelor TIC

Cele 60 de centre furnizează o reţea de formatori gestionată local, care va continua ceea ce a început proiectul Economia bazată pe Cunoaştere în materie de accesibilitate, atunci când a instruit 5.000 de persoane care au primit certificate CNFPA. Este evident că serviciile de instruire oferite de reţea se vor adresa întregii populaţii, KEP sau non-KEP.

Dezvoltarea de parteneriate prin proiecte europene

Dezvoltarea de parteneriate pan-europene reprezintă pentru Economia Bazată pe Cunoaştere un obiectiv important în evoluţia proiectului, care îşi propune să asigure o continuitate sustenabilă a performanţelor atinse. Validarea unor astfel de parteneriate va confirma existenţa unor bune practici naţionale şi va încuraja dezvoltarea de colaborări transnaţionale ce vor conduce la construirea de noi abordări, servicii şi modele de bună practică.

Voturi: 1

Premii şi distincţii

 

EPSA 2011

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” a primit o nouă certificare de bună practică în cadrul ediției 2011 a premiilor „European Public Sector Awards” (EPSA) din cadrul Institutului European de Administrație Publică.

Certificarea proiectului EBC ca „Best Practice” a venit în urma a trei etape de evaluare derulate până în prezent de un juriu experimentat desemnat de EPSA, rezultând o listă scurtă de 58 de nominalizați dintr-un total de 274 de proiecte din 33 de țări participante la ediția din acest an. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Unitatea de Management a Proiectului, a concurat la premiile EPSA 2011 la categoria „Smart Public Service in a Cold Economic Climate” – Servicii publice inteligente într-un context economic dificil. Dinstincția de bună practică oferită în acest an recompensează și certifică rezultatele remarcabile pe care le-a avut proiectul EBC până în prezent.

 

COMPUTERWORLD Honors Program

Unitatea de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, a fost desemnată ca Laureat în cadrul ComputerWorld Honors Program 2011.

Proiectul „Economia bazată pe Cunoaștere” se alătură altor 254 de proiecte nominalizate din 23 de țări, dintr-un total de peste 1000 de aplicanți din întreaga lume.

Evenimentul de decernare a premiilor va avea loc pe data de 20 iunie 2011, la Washington D.C., SUA.

 

ASOCIATIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Premiul I în cadrul Competiţiei Naţionale a celor mai bune practici din Administraţia Publică, la categoria "Îmbunătăţirea serviciilor publice printr-un management organizaţional şi al calităţii performanţei", organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în 2010.

Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică în administraţia publică din România datorită rezultatelor remarcabile obţinute, a eficienţei demonstrate şi a practicilor inovative diseminate.

 

THE HIGHEST HONOR IN PROJECT MANAGEMENT

Finalist în cadrul competiției International Project Excellence Award 2010, la categoria "Project Excellence in Medium-Sized Projects", organizată de Asociația Internațională de Project Management.

Rigurozitatea implementării şi succesul înregistrat de Programul de instruire TIC în şcoală şi afaceri şi Portalul eComunitate, ce fac parte din proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere", au impresionat juriul IPMA (Asociaţia Internaţională de Project Management), care le recomandă drept una dintre cele mai importante realizări în domeniul managementului de proiect.

 

e-Inclusion 2008

Medalie în cadrul Competiției e-Inclusion organizată de Comisia Europeană, la secţiunea "Geographic Inclusion", Viena, 2008. Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere este considerat un exemplu de bună practică pentru utilizarea eficientă a IT&C şi a tehnologiei digitale pentru combaterea dezavantajelor sociale şi a excluziunii digitale.

 

Premiile IT&C ale Romaniei 2006

Economia Bazată pe Cunoaştere a fost considerat "Proiectul cu cel mai bun conţinut informaţional" în cadrul Premiilor IT&C ale României – Bucurerști, 2006, pentru contribuţia la amplul proces de extindere a accesului la tehnologii informaţionale şi comunicaţii moderne pentru comunităţile rurale - Bucureşti, 2006.

Dragu6

Comuna Dragu reprezintă o veche aşezare sălăjeană, pe teritoriul ei găsindu-se vestigii neolitice şi vestigii romane. Situată undeva la graniţa dintre judeţele Sălaj şi Cluj, comuna Dragu pare un loc încremenit în timp, departe de agitaţia cotidiană a altor localităţi situate la drumul mare. Comuna se remarcă prin arta lemnului, aceasta fiind reprezentată de “porţile sălăjene”, iar tradiţiile şi obiceiurile străvechi sunt păstrate şi astăzi în sânul comunui.citeşte tot textul

poza